7. Confession of sins | ETERNAL PERSPECTIVES | Cristian Barbosu & Adelina Nistor

Orice om care mărturisește este un om care a înțeles necesitatea vulnerabilității. Cristi, dacă eu învăr sufletul înaintea lui Dumnezeu și mărturisesc sincer și dau tot afară, de ce să mai mărturisesc și în fața altcuiva? Când îți dai jos masca și îngenunchez, tu rupi de fapt ceea ce diavolul clădește în tine și crește în Duhul Sfânt. Cred că totuși ar fi important să discutăm câteva aspecte legat de mărturisirea păcatelor, să ne ghidezi prin ele. Cum să facem? Ce trebuie să fim atenți? Ce trebuie să prețuim în acest proces de mărturisire a păcatelor? Lasă te sluji de Dumnezeu. Descotorosește te de lucrurile astea și vei vedea cum și Dumnezeu. Cu cât te golești, cu atât Duhul te umple mai tare. De ce? Fiindcă mărturisirea e expresia maximă a vulnerabilității. aceea, vulnerabilitatea este un atu. Dumnezeu o consideră ca un atu. Lumea vede ca o slăbiciune, dar noi ascultăm de Domnul și l credem pe Domnul. Bun venit la ultimul episod din acest sezon. Sincer, nu îmi vine să cr să cred că am ajuns deja la finalul unui sezonă de discuții atât de necesare și atât de bune și mărturisesc că abia am așteptat nu să ajungem la finalul sezonului, ci să ajungem la conversația asta în mod specific legată de mărturisirea păcatelor ca formă de vulnerabilitate. pentru că eu personal cred extraordinar de tare în în disciplina asta, dacă am putea s o numim astfel și niciodată o pe măsură ce creșteam și înțelegeam niște lucruri și pricepeam niște lucruri, nu avea sens în minte a mea de ce mărturisirea păcatelor este mai degrabă o practică în zona bisericii tradiționale, catolică, respectiv